1 Martie 2013

Tabara de de primavara "Altair" 2013 la Paris

Asociatia "Connexions Moldavie" sustine proiectul "Altair" in perioada aflarii participantilor la Paris, 2-4 martie 2013.

Mai multe detalii aici:http://goo.gl/jrl16

Concert la Paris cu orchestra "Lautarii" si Maestrul Nicolae Botgros

NOU!

Acum aveti posibilitatea sa va alegeti randul si locul pe situl basarabiafest.eu la rubrica Planul Salii!

Pentru Informatii suplimentare, APASATI AICI: www.basarabiafest.eu

De l'Atlantique au Bosphore, l'Union s'élargit en catimini

Ils sont moldaves, macédoniens, serbes, ukrainiens ou turcs. Leurs pays n'appartiennent pas à l'UE. Mais 5 millions d'entre eux peuvent obtenir un passeport européen. 

Soumise à une pression migratoire qui ne se dément pas et à des opinions publiques hantées par le syndrome de l'invasion, l'Union européenne se serait sans doute bien passée des initiatives de trois de ses nouveaux membres. La Hongrie, la Roumanie et la Bulgarie, mandatées par Bruxelles pour sécuriser les frontières orientales de l'UE, ont quelque peu enfreint leur mission en décidant d'ouvrir les portes de la forteresse européenne. Quelque 5 millions de Moldaves, Macédoniens, Serbes, Ukrainiens et Turcs ont ou auront la possibilité d'acquérir un passeport européen en bonne et due forme. L'histoire et ses injustices leur permettent d'emprunter des chemins de traverse. Un cadeau inespéré dont les dirigeants hongrois, roumains et bulgares espèrent secrètement tirer les dividendes politiques. Quitte à faire grincer des dents dans les capitales de la vieille Europe.

Le texte adopté le 26 mai dernier par le Parlement hongrois, à l'instigation du premier ministre de droite Viktor Orban et avec le soutien de l'extrême droite, résonne comme une revanche. Ou comme une provocation. La Hongrie ne s'est jamais vraiment remise du traumatisme que lui a infligé le traité de Trianon. Signé le 4 juin 1920, il l'amputa des deux tiers de son territoire et de la moitié de sa population. La loi sur la double nationalité concerne 3,5 millions de personnes et entrera en vigueur en janvier prochain. Elle offrira les clés de l'eldorado aux quelque 300.000 Serbes d'origine hongroise établis dans la province autonome de Voïvodine et aux 150.000 Ukrainiens appartenant à la minorité hongroise. Elle contribue aussi à semer la zizanie avec deux autres pays membres de l'UE : 1,4 million de Magyars vivent en Roumanie et 520 000 Hongrois en Slovaquie (soit 10 % de la population). Les autorités slovaques n'ont pas du tout apprécié. En représailles, le Parlement de Bratislava a adopté une loi stipulant que quiconque optera pour la nationalité hongroise perdra du même coup la nationalité slovaque.

Réfugiés en TurquieÀ l'instar de la Hongrie, la Bulgarie a facilité les procédures d'acquisition de la nationalité bulgare pour les quelque 2,5 millions de Bulgares de souche vivant à l'étranger. Ils se trouvent éparpillés en Ukraine, en Moldavie, en Albanie, en Grèce mais surtout en Macédoine et en Turquie. Environ 1,4 million de Macédoniens (soit les trois quarts de la population) pourraient bénéficier d'un passeport européen. Au regard de certains historiens, la Macédoine constitue l'une des marches de la nation bulgare. La langue macédonienne ne serait d'ailleurs rien d'autre qu'un dialecte bulgare. Sofia se soucie aussi des Pomaks, Bulgares islamisés à l'époque de l'occupation ottomane. Cette minorité, estimée à 900.000 personnes avant la chute du communisme, a été victime d'une politique d'assimilation forcée qui a culminé à la fin des années 1980. Quelque 350.000 Pomaks se sont réfugiés en Turquie et ne devraient donc pas avoir à attendre une éventuelle adhésion d'Ankara pour obtenir un passeport européen.

[article complet en Figaro.fr]

Partidul Comunistilor vrea inchiderea sectiilor de peste hotare

Juristul Partidului Comuniștilor, Sergiu Sârbu, a depus în această dimineață o cerere la Curtea de Apel. Astfel, comuniștii cer anularea hotărârii Comisiei Electorale Centrale privind constituirea secţiilor de vot suplimentare peste hotarele țării.

„Am depus o cerere de chemare în judecată prin care solicităm anularea hotărârii CEC. Răspunsul trebuie să-l primim în maxim 5 zile”, a declarat, pentru Jurnal.md, Sergiu Sârbu.

Anterior, reprezentanții PCRM au declarat, în repetate rânduri, că prin deschiderea secțiilor de vot suplimentare în străinătate guvernarea urmărește fraudarea referendumului și a alegerilor parlamentare și prezidențiale. Și asta pentru că cei de la guvernare nu ar fi asigurat, din timp, mecanismele necesare de securizare a voturilor.

IN LOC DE EDITORIAL

Încă o dată despre obraz şi Decretul Ghimpu

…asadar, marti, Curtea Constitutionala (CC) a declarat anticonstitutional Decretul Ghimpu, înrolându-se astfel în tabara antinationala a politicienilor moldoveni care promoveaza aici, deschis, interesele Rusiei.

Nu-mi amintesc, de exemplu, ca CC sa fi manifestat vreodata sensibilitate fata de prezenta militara ruseasca în RM si sa fi declarat aceasta prezenta ca fiind una ce contravine Constitutiei RM. N-am auzit, de asemenea, ca presedintele CC, Dumitru Pulbere, magistratul cu ceas scump pe mâna, sa fi intervenit pe lânga omologul sau rus ca sa se intereseze daca nu cumva actiunile autoritatilor Federatiei Ruse împotriva producatorilor de vin din RM contravin Constitutiei rusesti.

(doc) VEZI AICI țara și orașul din care vei putea participa la Referendum din afara hotarelor R. Moldova

Republica Portugheză, Republica Letonă, Republica Italiană, Confederația Elvețiană, Federația Rusă, Republica Franceză, SUA, Republica Elenă, Republica Federativă Germania, Republica Populară Chineză, Republica Cehă, Republica Azerbaidjan, Republica Austria, România, Republica Belarus, Regatul Belgiei, Republica Poloneză, Regatul Suediei, Finlanda, Norvegia, Republica Estoniană, Republica Bulgară, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Republica Lituania, Republica Ungară, Republica Turcia, Ucraina, Israel și Regatul Staniei. Acestea sunt statele în care Republica Moldova va deschide secții de votare pentru referendumul din 5 septembrie.

În total numărul secțiilor va ajunge la 79. La misiunile diplomatice de peste hotare vor fi 34 secții, în proces de deschidere fiind la Iași și Madrid, iar Guvernul Republicii Moldova, va solicita Comisiei Electorale Centrale să fie deschise suplimentar, încă 45 de secții.

UNIMEDIA vă invită să vedeți mai jos lista integrală a țărilor și orașelor în care cetățenii Republicii Moldova vor putea participa la referendum, aflându-se peste hotarele țării.

Ministrul de Externe al RM la Paris

Iurie Leancă va efectua o vizită de lucru în Franţa

În zilele de 3-4 iunie curent, dl Iurie Leancă, Viceprim-ministru, Ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, va efectua o vizită de lucru la Paris la invitaţia omologului său francez Bernard Kouchner.

Discuţiile dintre cei doi Miniştri se vor axa pe temele de bază ale cooperării bilaterale moldo-franceze în contextul eforturilor de integrare europeană a ţării noastre, precum şi pe alte subiecte de interes reciproc. Agenda vizitei mai include întrevederi cu înalte oficialităţi din cadrul Preşedinţiei franceze, Senatului şi Adunării Naţionale. Ministrul va rosti o prelegere în cadrul Fundaţiei Robert Schuman despre realităţile şi aspiraţiile Republicii Moldova, se va întâlni cu oameni de afaceri şi cu reprezentanţi ai mediilor academice şi ziaristice.

De asemenea, ca punct tradiţional deja al vizitelor pe care le efectuează peste hotare, Iurie Leancă va avea o întâlnire cu reprezentanţii diasporei moldoveneşti din Franţa.

SURSA MAEIE

E OFICIAL. Oleg Serebrian va fi ambasador în Franța.

Şase dintre cei paisprezece candidaţi la funcţia de ambasador desemnaţi de către autorităţile moldoveneşti au primit deja agrementele ţărilor de acreditare. Aceştia sunt: Iurie Reniţă (România), Oleg Serebrian (Republica Franceză), Ştefan Gorda (Republica Cehă), Anatol Urecheanu (Republica Populară Chineză), Aurel Ciocoi (Republica Federală Germană) şi Valeriu Chiveri (Republica Austria, OSCE, Agenţiile specializate ONU de la Viena, Republica Slovacă – prin cumul), transmite Serviciul de Presă al MAEIE.

Amintim că ieri, 26 mai, ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Iurie Leancă a declarat pentru presă că până în luna iunie 2010 Republica Moldova va numi în funcție toți ambasadorii.

UNIMEDIA menționează că după ce țările în care Republica Moldova deleghează ambasadori dau răspuns pozitiv, candidaturile sunt discutate în cadrul Comisiei parlamentare pentru politică externă, sunt aprobate de către Guvern și în cele din urmă președintele semnează decretul de numire în funcție.

Sursa: UNIMEDIA

Moldova se califica in finala EUROVISION

SunStroke Project, s-au calificat în finala Eurovision 2010. Aceștia au reușit să cucerească publicul european după ce au urcat primii pe scenă în semifinala desfășurată ieri seara la Oslo. 

Alături de țara noastră, în finala concursului muzical s-au mai calificat Bosnia și Herțegovina, Rusia, Grecia, Portugalia, Belarus, Serbia, Belgia, Albania și Islanda.

Pentru compatrioții moldoveni de peste hotare, SunStroke Project & Olia Tira au un singur mesaj: „Vote for Moldova, because my heart is yours”. (n. red. „Votează pentru Moldova, deoarece inima mea îţi aparţine”).

Aceasta este cea de a 55-a ediţie a concursului Eurovision. În marea finală de sâmbătă, 29 mai, Spania va evolua pe locul 2, Norvegia pe locul 3, Marea Britanie pe locul 12, Franţa pe 18 iar Germania pe 22.

UNIMEDIA aminteşte că Moldova participă la "Eurovision" al şaselea an consecutiv. Cel mai mare succes Moldova l-a obţinut în 2005, când formaţia Zdob şi Zdub a ocupat locul şase. Anul trecut, reprezentanta Moldovei la concursul european, Nelly Ciobanu, a obţinut locul 14 în clasamentul final.

Vezi mai jos evoluția reprezentanților R. Moldova la Eurovision în semifinală. 

Sursa: UNIMEDIA

IN LOC DE EDITORIAL

Moldovenii și limba lor moldovenească

Nu este secret că, practic, toţi nemoldovenii de la noi participă foarte energic la dezbaterile privind denumirea şi substanţa limbii noastre, precum şi conştiinţa noastră etnică sau etno-culturală.

La prima vedere, acest fapt pare foarte ciudat. Ce interes am avea noi, moldovenii de la est de Prut, să intervenim în discuţiile de acest gen din cadrul comunităţii ruseşti, ucrainene, găgăuze sau bulgare (evreii, ca de obicei, fac caz aparte) din Moldova noastră? Este o problemă care ţine strict de competenţa morală şi de mentalitatea comunităţilor respective. Chiar m-aş simţi cu totul stingherit în situaţia ipotetică de a mă implica într-o asemenea dezbatere dintr-o altă comunitate etno-culturală.

Pe cînd în ceea ce priveşte băştinaşii Moldovei – moldovenii – mai că fiecare „minoritar” consideră de datoria lui nu numai să se bage în discuţie, dar şi, obligatoriu, să ne probozească de „lipsă de patriotism” în cazul în care constatăm evidenţa – românitatea limbii şi a conştiinţei noastre etnice (nu şi neapărat statale), - să ne „convingă” de „neromânitatea” culturii noastre, să peroreze îndelung în presa de limbă rusă şi „moldovenească” pe tema găunoasă a „neromânităţii” moldovenilor.

La Moldavie revient du froid

Ecrit par: Vlad Filat

CHISINAU – Les révolutions de couleurs, un temps considéré comme des développements prometteurs dans l’espace post-soviétique, semblent être passées de mode. Un peu partout dans le monde s’élèvent des voix déçues par la promotion de la démocratie. La tendance semble être à la consolidation des régimes autoritaires.

Il y a environ un an, la Moldavie, pays mal connu, semblait le confirmer. Le 7 avril 2009, la Moldavie a fait les gros titres de la presse lorsque des manifestations pacifistes dénonçant des élections injustes furent récupérées par un petit nombre de provocateurs qui prirent d’assaut le bâtiment du parlement et le palais présidentiel.

La presse avait qualifié l’événement de révolution Twitter, ce qui bien sur est une exagération. Pourtant, un an plus tard, et malgré les actes de ces provocateurs, un nouveau gouvernement démocratique est aux responsabilités. Le bâtiment du parlement n’est pas encore reconstruit, mais le gouvernement s’efforce de reconstruire la Moldavie en démocratie avec des aspirations légitimes à rejoindre l’Union Européenne.

Expo à Paris

Laprésente

Vendredi 21 mai – Vernissage à 19h

Entrée libre

Corjeuti sur Seine

Photographies de Marie Augustin

Corjeuti est un petit bourg au nord-ouest de la Moldavie, le pays le plus pauvre d’Europe, coincé entre l’Ukraine et la Roumanie, aux portes de l’Union européenne.

La grande majorité des habitants de Corjeuti quitte la Moldavie avec un visa de tourisme valable seulement quelques jours et payé jusqu’à 5000 euros à des intermédiaires. Arrivés en France, ils se retrouvent rapidement sans papiers, mais ils ont l’assurance de trouver un emploi.

Victoria „învingătorilor învinşi”

Discuţiile controversate privind participarea sau neparticiparea RM la parada de 9 mai de la Moscova au readus în atenţie un subiect sensibil: noi, basarabenii, ce fel de învingători am fost şi suntem, dacă victoria asupra fascismului ne-a adus jumătate de veac de ocupaţie sovietică, deznaţionalizare, deportări, foamete? Întrebarea i-a măcinat, decenii la rând, şi pe mulţi dintre veteranii noştri, care însă n-au îndrăznit s-o rostească decât în gând sau în şoaptă... Vorbim de foştii ostaşi ai Armatei Române sau cei care au apucat să lupte în ambele tabere, cum s-a întâmplat cu Vasile Danu din satul Logăneşti, raionul Hânceşti.

Rugul Aprins

Interviu cu Valentina BUTNARU, preşedinta Societăţii Limba Noastră cea Română
- La 17 martie 2010, s-au împlinit 20 de ani de la fondarea Societăţii Limba Noastră cea Română. Cine a avut ideea de a înfiinţa această Societate?
Ideea apaţine unui grup de intelectuali, mobilizaţi de Emil Mândâcanu. Drept fondatori, însă, se consideră toate uniunile de creaţie. Atunci, la ancheta publicată în „Literatura şi Arta” şi în alte reviste de la Chişinău au răspuns sute de persoane particulare, dar şi instituţii, primării, şcoli. În baza acelor anchete, s-au pregătit listele pentru delegaţii la Congresul de Constituire, din 17 martie 1990…

Dezvrajirea, în 500 de file: KGB-ul civilizator si “românofilii” barbari

Autor: Vlad Stoicescu

Acte nestiute, continând detaliile represiunii sovietice si ale unei salbaticii care s-a prezentat pe sine însasi ca “noua civilizatie”, plus conditiile indispensabile ale “revolutiei de la Chisinau” îi permit astazi istoricului basarabean Igor Casu sa vorbeasca, într-un interviu-repertoriu pentru EVZ, despre efectele cancerului totalitar.

Pe cutia de medicamente scrie, în aceasta ordine: România, Europa. Comunismul va fi ucis, oficial, în iunie 2010, printr-un raport al Comisiei Cojocaru. Moldova refuza sa mai fie un “no man’s land”. Tandemul Vladimirilor (Voronin si Lenin) coboara de pe soclu.

EVZ: Comisia al carei vicepresedinte sunteti îsi propune sa „studieze” si „aprecieze” regimul totalitar instalat de sovietici la Chisinau. „Studiul” e sarcina expertilor: istoricii analizeaza, pe baza documentelor din arhive, cauzele si efectele dictaturii comuniste. „Aprecierea” însa e o chestiune de nuanta: condamnarea totalitarismului e, simultan, o reparatie istorica, dar si un instrument politic. Ce-si propun Igor Casu si, prin extensie, comisia din care face parte?

Igor Casu: Scopul Comisiei este de a studia regimul comunist totalitar. S-a facut o mica greseala când s-a vorbit de „aprecierea” regimului, a fost o calchiere din rusa si ea provine de la denumirea comisiei Iakovlev din 1989. Atunci s-a vorbit în presa de la Chisinau de o „apreciere politico-juridica” a pactului Molotov-Ribbentrop. În realitate, noi ne propunem o evaluare a consecintelor regimului comunist sovietic pe teritoriul actual al Republicii Moldova si, prin extensie, dar nu explicit, a celorlalte teritorii ale României ocupate de Uniunea Sovietica în iunie 1940.

În acelasi timp trebuie sa precizez ca noi nu ne propunem sa ridicam nici într-un caz problema hotarelor actuale, atât în raport cu Ucraina, cât si cu România. Or, pornim de la premisa ca nedreptatile care ni s-au facut noua ca români, în 1940 si dupa, pot fi eliminate dupa aderarea la Uniunea Europeana: disparitia de facto a hotarului de pe Prut. La fel, sudul Basarabiei si nordul Bucovinei vor putea sa comunice normal cu spatiul românesc abia dupa o eventuala aderare a Ucrainei la UE.

Scopul Comisiei Cojocaru (n.r. dupa numele presedintelui Comisiei, Gheorghe Cojocaru) este de a arata pretul uman cu care a fost înfaptuita modernizarea de tip sovietic. Din acest punct de vedere, sigur este vorba de o reparatie istorica fata de toti cei care si-au pierdut viata sau care au avut de suferit pe nedrept în cei aproape cincizeci de ani de comunism.

Spectrul represiunilor terorii comuniste e foarte larg: de la cei arestati, executati, ucisi prin înfometare, deportati în Siberia, mobilizati fortat la santiere de munca, dar si internati în spitale psihiatrice pentru atitudini stigmatizate drept antisovietice. Din acest unghi, noi ne propunem sa demonstram în mod elocvent, cu documente de arhiva pâna nu demult tinute sub lacat, perenitatea represiunilor politice nu numai în perioada stalinista, dar si în cea care a urmat dupa 1953/1956.

Cu alte cuvinte, documentele pe care le-am depistat ne permit sa aratam si celor care erau sceptici cu privire la marturiile victimelor ca represiunea politica a continuat si dupa moartea lui Stalin. Sigur, a avut o alta amploare, s-au utilizat metode mai putin violente, mai sofisticate, dar esenta lor a fost aceeasi – înabusirea din fasa a oricarei gândiri alternative, disidente, a unora dintre drepturile esentiale ale omului, la expresie si, uneori, chiar la viata. Partidul unic se considera detinatorul Adevarului Unic si toti cei care exprimau viziuni în contradictie cu dogma oficiala erau considerati fie nebuni, fie susceptibili de a urma programe de reeducare prin care se urmarea distrugerea personalitatii.

Politia politica era cea care veghea din scurt ca indivizii indezirabili sa fie identificati la timp si supusi unor umilinte care erau numite eufemistic „profilaxie”. Eu sunt cel care raspunde de acest subiect dificil si practic necercetat pâna acum despre care se stia mai mult din marturii, anume cel referitor la lupta împotriva indezirabililor si, în masura în care au existat, a disidentilor.

Pentru ca vorbiti de reparatii istorice, nu pot sa evit câteva întrebari sensibile. Cât de importanta mai este „memoria” pentru un popor „dresat” sistematic sa uite? Si cât de pregatiti sunt astazi moldovenii sa-si asume un trecut dureros? Comisia pare un imens exercitiu public de asanare a mentalului colectiv din Moldova. Ar putea rezultatele sale sa deschida definitiv ochii celor care gândesc comunismul în termeni nostalgici?

Maniera în care Republica Moldova a încercat sa se distanteze de trecutul comunist sovietic a fost într-adevar una mult mai dificila decât cea din cazul României. În România a avut loc o revolutie anticomunista violenta în decembrie 1989, o revolutie „încâlcita”, confiscata, dar lucrurile au mers pe urma într-un mod care a apropiat tara de Europa si a îndepartat-o progresiv de himerele trecutului totalitar.

În Republica Moldova, desprinderea de totalitarism a avut mai multe paliere. Un obiectiv era acela de a crea un stat independent, pornind de la institutiile de fatada din perioada sovietica, dar o mare parte a societatii, mai ales intelectualii, au pus la îndoiala acest proiect si au optat multa vreme pentru reunificarea cu România.

În acest context, „statalistii” s-au grupat în jurul ideii de a pastra o relatie speciala cu Rusia, ca garant al neunirii cu România. O cochetare care era privita la un moment dat ca una tactica a devenit ulterior una strategica, un scop în sine.

Majoritatea absoluta a elitelor acestui curent erau si sunt fosti demnitari sovietici si ei nu erau interesati de cunoasterea trecutului recent, de deschiderea arhivelor, deoarece acestea puteau sa scoata la iveala servilismul lor fata de interesele Centrului, participarea lor la închiderea de biserici, persecutarea credinciosilor, alte actiuni care le-ar fi stirbit din imaginea lor de „lideri democrati si patrioti”.

Dizidentii îsi schimba parul, nu si naravurile [...articolul complet in evz.ro]

Suntem europeni si punctum

Suntem europeni si punctum!

Artistul Adrian Receanu le-a transmis acest mesaj autoritatilor franceze, conaționalilor aflati in Franta, dar si autoritatilor de la Chișinău.

In doar citeva zile, Adrian Receanu a devenit cel mai cunoscut moldovean din spatiul virtual francez. Pe facebook, pe twitter, cuvintele care unesc artistii francezi, moldavi sau romani din Paris si nu numai sunt "Adrian Receanu". Adrian este un muzician din Republica Moldova, stabilit in Franta de peste 10 ani. Din copilarie a studiat clarinetul, mai intii la Scoala de muzica din Glodeni unde la avut ca profesor pe Gheorghe Burca, mai apoi la Colegiul de Muzica Stefan Neaga din Chisinau. El și-a continuat studiile muzicale in Franta, la Conservatorul National Regional din Boulogne - Billancourt fiind timp de 3 ani bursier al guvernului francez. În prezent, Adrian studiaza Aranjamentul, Orchestratia si Compozitia la o scoala specializata din Paris.

Monuments soviétiques à la décharge de l’Histoire

Les monuments communistes disparaissent des rues de Kiev, de Budapest et de Varsovie. L’Europe de l’Est liquide ses vestiges soviétiques au grand dam de Moscou, comme le décrit le quotidien moldave Timpul

L'article original (en roumain)

Il n’y a pas si longtemps, le camp socialiste était encore planté de monuments à la gloire des libérateurs soviétiques. En très peu de temps, ces statues ont commencé à disparaître… pour refaire surface dans les vitrines de musées du communisme. La Russie a réagi durement à ce mouvement, accusant gouvernements et citoyens des anciens satellites de Moscou de céder à l’ultranationalisme de droite. 

En Hongrie, les symboles communistes ont été interdits dès 1989. Les statues des soldats soviétiques ont été démontées immédiatement et rassemblées dans un musée en plein air – le Statue Park. Dans le centre de Budapest, un parking souterrain a scellé le sort de l’obélisque qui louait le courage du soldat qui libéra la capitale. Moscou avait donné son autorisation, soulignant toutefois qu’il était “prioritaire” qu’il refasse son apparition sur la place de la Liberté pour le bien-être des relations russo-hongroises… Même si l’Union mondiale des Hongrois a recueilli plus de 200 000 signatures pour sa destruction, le gouvernement socialiste n’a pas voulu gâcher le dialogue avec Moscou. En 2005, le leader communiste Attila Vajnai a tout de même été écopé d’une peine de prison pour avoir porté l’étoile rouge lors d’un mouvement de protestation.

Eurovision : La Moldavie fait le buzz

Eurovision : La Moldavie fait le buzz sélectionné dans Actualité et Actu Medias

18 ani de lacrimi si durere

"18 ani de lacrimi, de dureri, de aşteptare a lui tăticu, a feciorului. 18 ani de când forţele ostile integrităţii noastre au încercat să ne ţină în genunchi şi au încercat să ne împiedice drumul nostru spre libertate. Vom construi acest drum spre binele cetăţenilor, spre tratatea dureririi mamelor, care au pierdut feciorii. Acest război ne-a încurcat şi ne mai încurcă să trăim decent." Declaraţiile aparţin preşedintelui Parlamentului și preşedintelui interimar, Mihai Ghimpu, lansate azi, 2 martie, în ziua de comemorare a persoanelor decedate în conflictul armat de pe Nistru din anii 1991-1992. 

Premierul Vlad Filat a declarat că operațiunile armate de pe Nistru sunt un început, care azi nu are şi sfârşit, deoarece ideile pentru care au luptat eroii noştri nu a fost duse la sfârşit. "Dincolo de declaraţii trebuie să acţionăm în rezolvarea acestei probleme. Acest stat liber şi democrat urmează să fie unul integrat. Trebuie să facem astfel ca scopurile eroilor care au luptat pentru integritatea si independenţa statului nostru să fie duse la capăt", a mai precizat prim-ministrul.